Conform statisticilor UE România se află în zona de maximă alarmă, adică în segmentul cu o rată de abandon şcolar între 15,2 şi 22,1% – rezultat direct al subdezvoltării sociale generale, mai ales din sectorul rural, dar şi a unor politici educaţionale haotice.
Principalele efecte ale abandonului şcolar sunt:
- Diminuarea şanselor de a câstiga pe piaţa muncii precum şi a şanselor să fie integraţi în forţa de muncă;
- Cei care şi-au întrerupt studiile sunt într-o mult mai mare măsură dependenţi de programele de întreţinere şi ajutor decât restul populaţiei;
- Delicvenţa juvenilă concretizată în furt, violenţă, încălcarea legilor, comportamentul de grup sau de bandă, cu potenţial infracţional;
- Persoanele care abandonează timpuriu şcoala, pe termen mediu şi lung afectează direct economia în sensul că vor ajunge să consume mai mult decât plătesc la bugetul de stat;
- Abandonul şcolar reduce şansele ca, în calitate de cetăţean european, persoana respectivă să beneficieze eficient de libera circulaţie a forţei de muncă.
Strategia Naţională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii îşi propune să micşoreze procentul destul de mare al elevilor şi tinerilor care părăsesc mult prea devreme structurile de învăţământ.
Sursă articol http://ec.europa.eu